de Daniel Colceru
Un dor de-al cerului necunoscut
Un dor ca să-mi cunosc pe al meu Tată
Un dor de tot ce-i nevăzut.
Un dor de tot ce nu s-a mai văzut
Un dor de cer și nemurire
Un dor de tot ce e ceresc și sfânt
Un dor și-o flacără aprinsă.
Să văd acolo în cerul sfânt
Pe cel ce pentru mine odată
La nemurire a renunțat
Ca să strigăm și noi: O, tată!
Un dor de casa mea de sus,
Un dor de tot ce-i mai frumos și sfânt
Un dor de închinare în duh
Cum rar găsești aici pe-acest pământ.
Un dor de cer în inimă eu port
Un dor ce-adesea cânt din al meu piept
Un dor după al meu Mântuitor
Ce a murit și-n locul meu.
E dorul după cel crucificat
Ce a murit și-a înviat
E dorul meu de a-L vedea în față
Pe cel ce-mi dărui o nouă viață.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu